Speriați de realitate și convinși tot mai mult că viața e un chin preconceput încă de la Facere, oamenii tind să viseze și să-și imagineze tot mai mult o altă lume - mai bună, mai frumoasă, mai generoasă, mai ... așa cum și-o doresc ei. Domnilor, ”homo-sapiens” încetează să mai fie sapiens transformîndu-se în ”visătoris”. Trebuie să recunoaștem cu toții că îndrăznim destul de des să visăm, să ne închipuim tot felul de situații pline de feerie și bună-stare. Până la urmă, și eroul lui Eminescu - Dionis, se refugia în vis. Să fie oare asta o evadare?!