14 februarie 2012

Supradoză de F 63



  
   Nu demult, oficial, dragostea a fost declarată o boală. Organizația Mondială a Sănătății a ajuns la asemenea concluzie după cercetări acerbe și experimente imperturbabile, cred eu.

     Și nu o oarecare boală, ci una mentală. Din cap se pornește totul. După ce am fost făcuți cu toții psihopați, am stat să mă gândesc dacă n-o fi adevărat. Și…cam așa e. Avem cu toții tulburări de afectivitate cauzate de persoane dragi. Devenim dependenți după ceva timp minunat petrecut lângă oameni frumoși la chip și personalitate. Suferim de insomnii și ne schimbăm brusc dispoziția. Avem comportamente ciudate. Devenim mai miopi, declarând că femeia de lângă noi e cea mai frumoasă și surzi, ignorând replici de genul: „nu e pentru tine”.

     Transformată din sentiment în boală, iubirea pare să aibă cea mai mare popularitate printre maladii. Într-un mod cât se poate de firesc, ea pare să aibă drept victime pe fiecare dintre noi. La ce intensitate e trăită/simțită/tratată, ea pare să fie cea mai dorită betejeală. Și, la cât de mare e inima noastră (pentru că, drept urmare a activității creierului, F 63 influențează direct mușchiul cardiac), ea pare să ne „lovească” doar o dată cu adevărat și la intensitate maximă.

     Aș putea spune că e unica boală „cu coaie”, pentru că ne joacă un milion de feste, ne pune la încercare, pleacă, se întoarce, iar pleacă, se face comodă în creier și lasă urme adânci (în trecut, pe corp, în minte și comportament).

Din propria experiență, risc să afirm că iubirea e asemănătoare cu gripa. Zburătoarele pasiuni și scurtele aventuri pot fi asociate cu o răceală neînsemnată. Amorezările și obsesiile depresive ar putea fi acea stare incipientă a gripei când avem nevoie de aspirină, paracetamol, septolete și analgetice. Această etapă e cunoscută de 98% dintre pământeni, iar medicamentele sus-numite sunt înlocuite cu întâlniri fugare, flirturi, săruturi și relații scurte de suplinire a necesităților fizice și, hai să zicem, morale/spirituale. Ultima etapă, cea cronică, se caracterizează printr-un dramatism tragic, aș zice eu. Ori persoana iubită moare, ori pleacă forțată de părinți, destin sau circumstanțe geo-politice. În consecință, relația se destramă, persoanele implicate nu se mai văd o viață întreagă, iar sentimentul trăit de cei doi rămâne a fi cel mai puternic și în restul cazurilor de „îmbolnăvire”. La fel, gripa devine fatală dacă nu consultăm medicul la timp, dacă circumstanțele geo-politice ne-au forțat să luăm medicamente cu termenul expirat ș.a.m.d. =)) Ar mai fi o stare cunoscută de omenire și cea în care reușim să ne împrietenim cu maladia și mergem  braț la braț cu ea. Cert e că, în ambele cazuri, virusul e mereu în aer.
Dragii mei, vă urez îmbolnăvire plăcută !
Happy Valentine's Day!

Inspirat de aici și aici.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta contează